Comuna Rogova din judetul Mehedinti

18 decembrie 1539 - 18 decembrie 2009

Se implinesc 470 de ani de la prima atestare documentară a localităţii Rogova.

Biserica Ortodoxa Romana din Rogova

Monument istoric – Biserica construita in anul 1832

Primaria comunei Rogova

Comuna Rogova este in judetul Mehedinti pe drumul national DN 56 A la 25 km de orasul Drobeta Turnu-Severin si la 7 km Vinju Mare.

Are in administratie satele : Rogova si Poroiniţa,cu o populatie de 1500 locuitori.

Suprafata comunei este de 2320 ha. din care intravilan 320 ha iar extravilanul de 2000 ha.
Are un numar de 800 de gospadarii individuale cu o primarie,o scoala generala de 8 ani si o gradinita.
Activitati specifice zonei sunt agricultura si zootehnia.
Codul postal este 227420,cu urmatoarele coordinate geografice: latitudine (grade): 44°.46’ 67”, longitudine (grade, minute si secunde): 22°48’ 00”.
Se invecineaza cu urmatoarele localitati Livezile, Vinjulet, Hinova, Poroina, Traian.

Comuna Rogova se afla situata in judetul Mehedinti la 20 km de orasul Drobeta Turnu Severin si la 7 km दे orasul Vinju Mare pe DN 57A ce leaga Drobeta Turnu Severin de Calafat।

Documentul de atestare a comunei Rogova il constituie Hrisovul din 18 decembrie 1539 prin care Radu Paisie Voievod al Tarii Romanesti intareste marelui armas Dietco si fiilor acestuia stapinirea peste Rogova si hotarul acesteia.

In anul 2009 se implinesc 470 de ani de atestare documentara.

Existenta localitati vine din timpuri mai vechi fiindca pozitia sa geografica a intrunit toate conditiile dezvoltatii unei vieti economico-sociale in urma descoperirile arheologice

Parc de distracţii în Rogova

În comuna Rogova, judeţul Mehedinţi, a fost amenajat, în numai o lună, un parc de distracţii. „Am reuşit să terminăm lucrarea, să aducem leagăne, tobogane, băncuţe şi să plantăm pomi. Este pentru prima dată când în comuna Rogova se amenajează un parc de distracţii“, a spus primarul comunei, Ion Balaure.

Şi oamenii sunt mulţumiţi. „S-a gândit foarte bine domnul primar să ne facă un parc în comună. Chiar aveam nevoie de un loc de joacă pentru copii“, a spus un localnic.

http://www.gds.ro/Eveniment/2008-12-19/Scurte+stiri&hl=Ionut%20NICA&tip=toate

Comuna Rogova din judetul Mehedinti

Desoperiri arheologice la Rogova

Punct: La Cazărmi

Situl pe care îl cercetăm de mai mulţi ani este situat în judeţul Mehedinţi, comuna Rogova, punct "La Cazărmi", la 2 km E de localitatea Rogova.

Staţiunea se află situată pe malurile râului Blahniţa, pe o luncă aproape plată, într-o fostă zonă mlăştinoasă, acum desecată. Această luncă este înconjurată pe trei laturi de dealuri înalte, situate la distanţe de 1 - 5 km de staţiunea noastră, pe lângă care se scurg precipitaţiile strânse din acest mare con colector.

Primele cercetări sistematice au fost începute aici în 1995. S-a lucrat în fiecare an cu excepţia lui 1999. Staţiunea este cunoscută de acum 25 ani, când un canal de desecare a mlaştinilor din zonă a secţionat situl pe direcţia N - S.

Cercetările au pus în evidenţă existenţa unor locuiri din epoci diverse:

- perioada de tranziţie la epoca bronzului - cultura Coţofeni;

- epoca bronzului - cultura Verbicioara, fazele I şi V;

- Hallstatt - cultura Basarabi;

- Lat?ne - locuire dacică;

- Ev Mediu timpuriu - cultura Dridu.

Nivelul Verbicioara este cel mai consistent, celelalte perioade fiind marcate de straturi foarte subţiri. Ca urmare a acestui fapt staţiunea este importantă pentru informaţiile pe care le oferă referitor la prima fază a culturii Verbicioara, substratul pe care se formează, modul de realizare a construcţiilor, modul de organizare a unei aşezări, precum şi alte elemente ce lipsesc din cercetările întreprinse în aşezarea eponimă a acestei culturi. Dacă în anii anteriori am încercat să stabilim care sunt limitele de N şi E ale aşezării, în acest an ne-am propus să vedem cât se întinde aşezarea în V, să obţinem o eventuală necropolă. Am încercat să ne facem o idee referitor la faptul dacă locuinţele de suprafaţă şi semibordeiele sunt contemporane sau au fost folosite în perioade diferite.

Cercetările din anul 2000 au fost făcute prin intermediul a trei suprafeţe (două cu dimensiunile de 8 x 8 m şi a treia cu dimensiunile de 4 x 8 m), situate la N de S. VII din anii anteriori. Drept rezultat au fost descoperite patru locuinţe aparţinând culturii Verbicioara şi o a cincea locuinţă, desfăcută parţial, care aparţine culturii Coţofeni. Din cele patru locuinţe două erau de suprafaţă şi erau marcate de fragmente ceramice la care se adăugau bucăţi de chirpic. Pământul negru, de mlaştină, nu ne-a permis să sesizăm existenţa unor gropi de la stâlpii de susţinere ai acestor locuinţe. Pe podeaua locuinţelor, neamenajată, au fost găsite mai multe vase, unele întregi altele fragmentare, dar care ne permit să ne formăm o imagine mai exactă asupra repertoriului ceramicii Verbicioara. În această campanie am găsit primele două obiecte de bronz în nivelul epocii bronzului de la Rogova: un ac de cusut, în perfectă stare de conservare şi o sârmă de bronz cu secţiunea ceva mai groasă, ce reprezintă un fragment de la un obiect de podoabă.

Locuinţele adâncite în sol au fost sesizate în malul râului Blahniţa. Ele au fost taluzate şi astfel s-a putut observa că fiecare avea câte o groapă pentru strângerea excesului de umiditate. Aceste gropi erau făcute către una din laturile lungi ale locuinţelor şi aveau diametru de peste un metru, fiind mult mai mari decât cele găsite în anii anteriori. La locuinţa nr. 1 se observă pe două margini pământ cruţat, care a servit drept laviţe în momentul funcţionării. Tot din această locuinţă provine o ceaşcă aproape întreagă care datează întregul complex în faza I a culturii Verbicioara. Din cealaltă locuinţă găsită în malul râului provine o bucată de lemn bine conservată, pe care intenţionăm să o supunem unor analize cu ¹⁴C.

În zona celor două bordeie, pe malul celălalt al Blahniţei, se află urmele altor două complexe. Este vorba despre un capăt de locuinţă şi restul gropii interioare de strângere a surplusului de umiditate, cea mai mare parte a acestei locuinţe fiind distrusă de râul ce are o albie foarte lată în acest sector. Al doilea complex distrus este marcat doar de fundul gropii ce corespundea unei alte locuinţe şi ea distrusă de râu.

A cincea locuinţă a fost găsită în suprafaţa II şi din ea nu am cercetat decât un capăt lat de aproape 3 m şi uşor curbat. Materialele din această locuinţă aparţin culturii Coţofeni, printre ele amintind două ceşti cărora le lipsea doar toarta. În unele gropi din suprafeţele I şi II am găsit câteva fragmente ceramice din prima epocă a fierului asociate cu câteva piese din fier: un fragment de fibulă, un topor plat cu două aripioare laterale şi un dorn. În nivelul Verbicioara am găsit şi o scoică marină perforată. Ceramica acestui nivel ne-a oferit câteva forme de vase aproape întregi şi un decor cu elemente care se întâlnesc pe ceramica Bronzului mijlociu din Banat.

Întregul material arheologic se afla depozitat la MRPF, unde au început să fie tratate şi restaurate unele piese.

În viitor, cercetarea va stabili limitele aşezării Verbicioara, precum şi ale aşezării Coţofeni. Avem în vedere şi punerea în evidenţă a unor locuiri din alte perioade precum Hallstatt, Lat?ne şi Evul Mediu timpuriu, care în acest moment sunt semnalate de descoperiri izolate care nu sunt reprezentate de un strat de cultură. Sperăm să putem descoperi necropola acestei aşezări, ceea ce ar avea o importanţă deosebită ţinând seama de faptul că până în prezent nu se cunoaşte nici o necropolă Verbicioara. Considerăm că cercetarea pe o suprafaţă mai mare ar putea clarifica problema existenţei unui orizont Gornea - Orleşti. Până acum acest gen de materiale apare în procent foarte mic şi nu îl socotim parte integrantă culturii Verbicioara, o moştenire din perioada anterioară.

Le sit archéologique se trouve dans le département de Mehedinţi, comunne de Rogova, sur le bord de la rivi?re Blahniţa, point "La Cazărmi". Les fouilles ont mis en évidence des habitations de différentes époques:

Le mieux représentée s’av?re ?tre la culture Verbicioara, les autres habitations étant marquées par des couches minces et discontinues. Les fouilles de l’an 2000 ont visé l’obtention des informations sur le niveau Verbicioara situé au centre du site. On a mis au jour quatre habitations Verbicioara et le coin d’une cinqui?me, appartenant ? la culture Coţofeni. Les premiers objets témoignant la culture Verbicioara ? Rogova ont été une aiguille et un fragment de boucle d’oreille.

Pour les autres époques nous signalons un vase et deux tasses Coţofeni, une hache en fer du Hallstatt et une pointe de fl?che du début du Moyen Âge. Les recherches ? suivre se proposent de découvrir le côté ouest du site et l’existence d’une nécropole dans la zone.

http://www.cimec.ro/arheologie/cronicaca2001/rapoarte/170Rogova.हतं